Rasnov
statiune turistica de interes national cu cazare in zona
Autor: Ferma agroturistica Floare de Maces cu cazare
Scurtă istorie a Râşnovului
Documentar, denumirea Râşnovului apare prima dată în anul 1331 ca Rosenau, în traducere „Poiana rozelor”, „rose” însemnând „roză, trandafir”, superba floare întâlnindu-se şi pe stema oraşului (Floarea de Maces).
Cei trei trandafiri apar şi pe cel mai vechi sigiliu al Râşnovului de pe la anul 1500, având legenda „Sigill Sedis dicte Rosenaw”, care a fost folosit încă în secolul al XIX-lea. În zona viitorului oraş medieval, la aproximativ trei kilometri nord-vest, se află cea mai importantă fortificaţie romană din Ţara Bârsei, castrul roman CUMIDAVA, iar la 1,5 km de oraş a fost cercetată una dintre cele mai cunoscute aşezări post-romane, cea de la „Râşnov- Blocuri”. În perioada feudalismului dezvoltat, oraşul Braşov devine cel mai mare şi important centru economic din Transilvania iar alături de el, Râşnovul devine al doilea târg din Ţara Bârsei, la 1427 regele Sigismund de Luxemburg, când vizitează oraşul şi cetatea, acordă dreptul râşnovenilor de a ţine târg.
Marea invazie tătară de la 1241, când Ţara Bârsei este arsă şi pustiită, precum şi invaziile care au urmat, determină locuitori Râşnovului să se gândească la construirea unui sistem de apărare puternic şi eficient. Astfel, cu ajutorul sătenilor din Cristian şi Vulcan, este construită cetatea devenită în timp simbolul oraşului. Se pare că, în scurta lor şedere în zonă, între 1211şi 1235, cavalerii Odinului Teutonic au trecut şi au pus piatra de temelie la actuala cetate. Cetatea a fost construită pe locul unei aşezări dacice cunoscută în antichitate, în opera geografului Ptolemeu, sub numele de „Cumidava”, toponim ce va fi înprumutat şi de viitorul castru roman construit după războaiele daco-romane.
Un important monument de cult al oraşului este biserica evanghelică construită iniţial, în secolul al XIII-lea, ca bazilică romanică, transformată ulterior, după Reformă, într-o impunătoare construcţie în stil gotic.
La fel de importantă este şi biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae”, ctitorită cu ajutorul domnitorului Ţării Româneşti Dan I în anul 1384, monumentul fiind considerat cel mai vechi edificiu de cult ortodox din sud-estul Transilvaniei.
